Sari la conținut
Caiet cu notițe scrise de mână pe trei zone, după metoda Cornell
Educatie

Metoda Cornell: cum iei notițe care chiar te ajută

Metoda Cornell este un sistem de luat notițe în care pagina se împarte în trei zone: o coloană îngustă pentru cuvinte-cheie și întrebări, o zonă mare pentru notițele din timpul cursului și o bandă jos pentru un rezumat în cuvintele tale. Rezultatul este o foaie pe care o poți folosi direct la învățat, nu doar un teanc de rânduri de recitit.

A fost propusă în anii 1950 de Walter Pauk, profesor la Universitatea Cornell din Statele Unite, care voia să-i ajute pe studenți să nu mai piardă ce notaseră în grabă. Ideea a rezistat deoarece rezolvă o problemă veche: majoritatea notițelor sunt scrise o dată și nu mai sunt deschise vreodată.

Cum pregătești pagina?

Pregătirea durează două minute și se face înaintea cursului. Trasezi o linie verticală la aproximativ șase-șapte centimetri de marginea din stânga, care lasă la dreapta spațiul principal. Apoi tragi o linie orizontală la cinci centimetri de marginea de jos. Obții trei zone: stânga (indicii), dreapta (notițe) și jos (rezumat).

Zona Ce scrii acolo Când o completezi
Dreapta, zona mare idei, definiții, exemple, formule, în propoziții scurte în timpul cursului sau al lecturii
Stânga, coloana îngustă cuvinte-cheie și întrebări despre ce ai notat în aceeași zi, după curs
Jos, banda de rezumat 2–3 propoziții cu ideea paginii în aceeași zi sau a doua zi

Poți trasa liniile cu rigla pe un caiet obișnuit sau poți folosi caiete tipărite deja pe acest model. Pe tabletă, o simplă foaie cu tablă de linii face același lucru.

Ce notezi în timpul cursului?

Nu transcrii, ci selectezi. Un profesor vorbește cu mult mai repede decât scrii, așa că ai nevoie de un filtru: ce este definiție, ce este exemplu, ce este legătură cu altceva. Folosește abrevieri personale („ex.”, „vs”, „=>” pentru „rezultă”) și lasă rânduri libere dacă pierzi firul, ca să completezi ulterior.

Dacă un lucru nu înțelegi pe loc, pune un semn de întrebare în margine și treci mai departe. Tentația de a opri tot cursul pentru un singur detaliu îți face notițele fragmentate.

De ce coloana de întrebări face diferența?

Aici se întâmplă lucrul cel mai util al metodei. După curs, citești notițele din dreapta și, pentru fiecare idee, scrii în stânga o întrebare la care textul răspunde. În loc de „Revoluția industrială – cauze”, scrii „Ce condiții au făcut posibilă industrializarea?”.

Ulterior, acoperi zona din dreapta cu o foaie și încerci să răspunzi la întrebările din stânga. Aceasta este reamintirea activă, una dintre cele mai eficiente tehnici de studiu cunoscute. Dacă ți-ai propus să repeți materia la intervale tot mai mari, notițele Cornell sunt materialul ideal pentru fiecare repetare.

Cum scrii un rezumat util?

Rezumatul de jos nu e o copie a notițelor, ci ideea paginii în două-trei propoziții, fără să te uiți la text. Dacă nu poți să-l scrii, ai aflat ceva important: nu ai înțeles încă materia. Mai citește o dată și încearcă din nou.

Un rezumat bun răspunde la întrebarea „dacă cineva ar citi doar rândurile acestea, ce ar afla?”. Ține-l la nivelul unei propoziții simple, fără termeni pe care nu i-ai putea explica unui coleg.

Cum te ajută la lectură și la examene?

Metoda nu se limitează la cursuri. La un capitol dintr-o carte sau dintr-un manual, aplici aceleași trei zone: notezi ideile principale, formulezi întrebări și rezumi. Pentru texte lungi, o strategie bună de parcurs rapid e descrisă și în materialul despre structurarea textelor lungi pentru o lectură eficientă; aceleași principii ale structurii te ajută și când iei notițe.

În perioada examenelor, paginile Cornell se transformă într-un set gata de studiat. Deschizi caietul, acoperi dreapta, te testezi cu întrebările din stânga și bifezi ce ai știut. Cele ratate le reiei a doua zi. Pe un singur raft ai cursul, întrebările și rezumatele, fără să mai faci un material separat în ultima noapte.

Când nu merge sau are limite?

La orele cu multe formule, scheme sau desene, zona principală se umple repede de simboluri și rămâne puțin loc pentru cuvinte. Soluția este să folosești metoda doar pentru partea explicativă și să păstrezi schemele pe pagina de alături. Nici la discuții în grup, unde ideile apar haotic, nu e cel mai bun instrument: acolo e mai practică o hartă mentală.

Alt risc este perfecționismul. Dacă pierzi zece minute să trasezi liniile frumos, ai cheltuit timp care putea fi folosit pentru atenție. Fă-le simplu, cu creionul, și mergi mai departe.

Pentru obiceiul de reflecție de la finalul zilei merită să încerci și scrisul unui jurnal zilnic: cinci rânduri despre ce ai învățat completează bine rezumatele de jos.

Un exemplu concret

Imaginează-ți o lecție despre ciclul apei. În dreapta scrii: „evaporare – apa devine vapori sub căldură”, „condensare – vaporii formează nori”, „precipitații – ploaie, zăpadă, grindină”. În stânga adaugi: „Ce fază cere căldură?”, „Cum se formează norii?”. Jos, rezumatul: „Apa circulă între sol, atmosferă și mări prin evaporare, condensare și precipitații”. Trei minute de lucru în plus fac din pagină un instrument de studiu.

Din paginile mai vechi

898articole publicate

13categorii

blog logÎnsemnări despre tehnologie, lifestyle și lucrurile care merită împărtășite.